Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii a fost marcată în mod deosebit la Mănăstirea Horaiţa din judeţul Neamţ, Sfânta Liturghie fiind oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, în sobor numeros de preoți și diaconi. La finalul slujbei, conform tradiţiei, a avut loc o frumoasă procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, până la Mănăstirea Horăicioara. În sunet puternic de toacă și în miros de tămâie, miile de credincioși prezenți la procesiune, în frunte cu Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, s-au rugat Maicii Domnului.
Credincioşi din toată țara au fost prezenți azi la mănăstirile Horaița și Horăicioara din județul Neamț, veniți să se roage şi să participe la procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur a fost oficiată în Biserica „Botezul Domnului” a Mănăstirii Horaiţa de IPS Părinte Mitropolit, alături de un numeros sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte părintele Vasile Rubin, stareţ al Mănăstirii Horaiţa, părintele Petroniu Marin, stareţ al Mănăstirii Pângăraţi, precum și pr. Ioan Dogariu, protopopul ProtoierieiTârgu Neamţ.
„Există o conștientizare a omului înțelept că, fără legătura cu Dumnezeu, viața este o însetare permanentă”
„Când spunem izvor, înseamnă că există o sete. Când spunem tămăduire, înseamnă că există o rană. Care este setea care îl definește în general pe om? Această sete a omului se îndreaptă, de obicei, spre trei direcții: setea de avere, setea de putere și setea de plăcere. Când lupta pentru avere, putere și plăcere devine un scop în sine și un abuz, atunci ea reprezintă un obstacol în calea omului către Dumnezeu. Pe lângă cele amintite, există și o sete a persoanei umane după Dumnezeu și după Împărăția Cerurilor; există o conștientizare a omului înțelept că, fără legătura cu Dumnezeu, viața este o însetare permanentă. Puțin ajung însă la cuvintele psalmistului : «În ce chip dorește cerbul izvoarele apelor, așa Te dorește sufletul meu pe Tine, Dumnezeule». În ceea ce privește rănile adânci, foarte prezente în inimile noastre, acestea sunt date în general de neiubire, de necredință și de deznădejde. La acestea se adaugă rănile date de neiertare, de nemilostivire și de nebunătate”, a spus Mitropolitul Moldovei și Bucovinei în cuvântul de învățătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii.
În cadrul slujbei arhierești, IPS Părinte Teofan a hirotesit întru duhovnic pe ieromonahul Serafim Tomoiagă, viețuitor al Mănăstirii Horaița.
La finalul Sfintei Liturghii, conform tradiţiei ultimilor ani, a avut loc o frumoasă procesiune, organizată cu ocazia praznicului Izvorului Tămăduirii. Pornind de la Mănăstirea Horaiţa, credincioşii au parcurs o distanţă de un kilometru, prin pădure, cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, spre Mănăstirea Horăicioara, lângă care se află un izvor. Datorită minunilor săvârşite la apa acestui izvor, descoperit acum un secol, în urma rugăciunilor monahilor către Maica Domnului de a le oferi o sursă de apă mai aproape de schit (pe atunci), el a devenit cunoscut ca „izvor al tămăduirii“, iar mănăstirea a primit acest hram. Izvorul binefăcător de la Horăicioara se află la aproximativ 50 de metri de biserica mănăstirii şi izvorăşte de sub Muntele Feriga.
Istoricul procesiunii de la Horaița la Horăicioara
Procesiunea la praznicul Izvorul Tămăduirii, din prima vinere după Paşti, a început în timpul stăreţiei arhimandritului Zenovie Ghidescu, fostul stareţ al Schitului Nechit. Această procesiune cuprinde urcarea cu icoana făcătoare de minuni, din biserica mare a Mănăstirii Horaiţa, până la Mănăstirea Horăicioara, în dangătul clopotelor. Pelerinii care se adună la această sărbătoare se aliniază în rând, de la biserica mare până pe deal, pentru ca sfânta icoană, purtată de patru oameni, să treacă pe deasupra lor. După sfânta icoana urmează soborul de preoţi care a slujit Sfânta Liturghie şi credincioşii care urmează acestui sobor după trecerea icoanei pe deasupra lor. Foarte mulţi oameni participă la această procesiune, nu numai pentru a lua binecuvântare de la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, ci şi pentru a lua apă de la izvorul tămăduitor de la Mănăstirea Horăicioara.