Sfaturile Părintelui Teofil de la Horaița către o viitoare monahie

Foto: Oana Nechifor

Publicat

I-a sărutat mâinile și a binecuvântat-o: „Să fii maică cu adevărat. Eu mă rog până oi pune mâinile pe piept ca Dumnezeu să te-ajute. E cale sfântă, cale dreaptă, dar să te duci cu dragoste. Dacă ai chemare, asta-i rețeta: pune-ți în gând, dar să nu stai la îndoială. Poți să treci prin foc și prin apă; mergi înainte!”. Așa o povățuia Părintele Teofil de la Horaița pe sora Irina, o tânără ce-și dorea calea călugăriei.

Pe Irina am întâlnit-o într-o dimineață, în paraclisul Mănăstirii Horaița. Venise la Sfânta Liturghie și-și dorea să vorbească cu un părinte bătrân, să-i împărtășească frământarea ei și să-i ceară niște sfaturi. Nu-mi mai amintesc de unde venea, însă o țin minte așa cum era: mărunțică, voioasă, cu ochi negri ca mura, sfredelitori, încadrați de un chip luminos și străveziu.

Plimbându-ne pe aleile din curtea mănăstirii, ne-a întâmpinat Părintele Teofil, care ne-a chemat să ne citească o rugăciune. Irina nu s-a sfiit de mine și i-a împărtășit gândul său: voia să devină monahie. La auzul acestor cuvinte, fața părintelui s-a luminat și chipul i-a fost inundat de bucurie. I-a sărutat mâinile și a binecuvântat-o: „Să fii maică cu adevărat. Eu mă rog până oi pune mâinile pe piept ca Dumnezeu să te-ajute. Dar să te duci cu dragoste. Te-ajută Domnul, că e cale sfântă, cale dreaptă. Eu așa te sfătuiesc: lași serviciu, lași tot, nu te uita la nimica, soră Irina. Cu credință, mergi înainte!”. 

„Dacă-ți dorești să mergi la mănăstire, du-te cât ești tânără”

„Am o mulțime de maici și călugări pe care i-am povățuit”, spune părintele. „Altele s-au căsătorit și au zis că-i bine. Ascultă ce-ți spun eu: e o dare de la Dumnezeu – că-i de căsătorie, că-i de mănăstire –, asta-i de la Dumnezeu. Însă de trei ori fericit e cel care se duce la mănăstire. Dacă ai chemare, asta-i rețeta: pune-ți în gând, dar să nu stai la îndoială. Poți să treci prin foc și prin apă; mergi înainte. Gândul acesta, dacă îl ții în inimă și n-aluneci nici la stânga, nici la dreapta, mergi pe calea cea dreaptă, cu post și rugăciune. Și să postim mai cu seamă de gândurile cele rele.

Dacă-ți dorești să mergi la mănăstire, du-te cât ești tânără, că vrăjmașul, mai încolo, pune ghearele pe tine, fetiță, și-ți spune:mărită-te și gata. Dac-ai pus gând de mănăstire, Maica Domnului să te-ajute.

Îndeplinește, Doamne, cerințele și dorințele fiecăruia în parte”

Mata te duci în vizită unde-s mai tinere. Îi spui: maică stareță, am dragoste ca să stau și eu în mănăstire. Nu trebuie să mai gândești la altceva. Vrăjmașul îți va pune multe în minte. Luptă-te, stai în rugăciune și să-ți ajute Bunul Dumnezeu. Căci spune la Carte: Privegheați și vă rugați, că nu știți ziua, nici ceasul când va veni Fiul Omului. Dumnezeu va face odată dreptate. Căci ar să vie cu judecată, să judece vii și morții, și atunci, în ceea te găsește, într-aceea te judecă. Stai seara în genunchi și citește rugăciunea îngerului matale; el te călăuzește și te apără de ispite, ca să mergi pe calea dreaptă”.

La final, Părintele Teofil ne-a așezat patrafirul pe creștet, punându-i într-o rugăciune, alături de noi, pe toți aceia ce i-a strâns în inimă: „(...) Dă-le, Doamne, sănătate, pace, iertare de păcate și fericire în toate. Păzește-i, Doamne, de vrăjmașii cei văzuți și de cei nevăzuți. Îndeplinește, Doamne, cerințele și dorințele fiecăruia în parte, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale. Amin!”

*Sora Irina este astăzi într-o mănăstire din județul Bacău. 

Autor: Maria Burlă

(sursa: doxologia.ro)